{"id":1217,"date":"2024-05-21T12:59:51","date_gmt":"2024-05-21T10:59:51","guid":{"rendered":"https:\/\/tiszakastely.hu\/istoric\/kastelytortenet\/"},"modified":"2024-08-28T08:57:12","modified_gmt":"2024-08-28T06:57:12","slug":"istoricul-castelului","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/tiszakastely.hu\/ro\/istoric\/istoricul-castelului\/","title":{"rendered":"Istoricul castelului"},"content":{"rendered":"

Castelul Tisza<\/h2><\/div><\/div>
\n
\n\t

La sosirea celui care a dob\u00e2ndit proprietatea, L\u00e1szl\u00f3 I. Tisza (? - 1771), acesta s-a mutat \u00eentr-o cl\u0103dire numit\u0103 \u201ecasa comitatului\u201d, iar ulterior, \u00een urma ini\u021biativelor sale, dup\u0103 1771, aici a fost \u00eenfiin\u021bat un conac mai mic \u00een stil baroc. Cele mai vechi dou\u0103 sec\u021biuni ale castelului erau ini\u021bial cl\u0103diri distincte \u2013 una fiind partea de cl\u0103dire cu orientare nord-sud aflat\u0103 la cap\u0103tul aripii estice, av\u00e2nd o verand\u0103 circular\u0103 deschis\u0103, iar cealalt\u0103 parte aflat\u0103 la cap\u0103tul vestic al aripii vest-sud, av\u00e2nd un coridor central cu r\u00e2nduri duble de camere \u2013, dar apoi au fost unite \u00een urm\u0103toarea faz\u0103 de construc\u021bie.<\/p>\n

Cele mai mari lucr\u0103ri de construc\u021bie au fost realizate de L\u00e1szl\u00f3 II. Tisza (1765-1831) \u0219i so\u021bia acestuia, contesa Katalin Teleki de Sz\u00e9k (1777-1820), \u00een mare parte dup\u0103 c\u0103s\u0103toria lor care a fost oficiat\u0103 \u00een 1796. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea, cl\u0103direa avea deja un plan \u00een form\u0103 de L, moment \u00een care s-a construit traiectul central al aripii principale a castelului, iar deasupra por\u021bii pentru tr\u0103suri, s-a ridicat \u0219i un nivel cu patru axe \u00een stilul clasicizant al barocului t\u00e2rziu, un a\u0219a-zis pavilion. Castelul, care a devenit centrul vie\u021bii sociale \u0219i politice a vremii, a fost numit \u201eBabilon\u201d <\/em>de c\u0103tre cei din Geszt, \u0219i a fost proiectat de arhitectul Antal Czigler sr.<\/p>\n

Dup\u0103 moartea lui Lajos I. Tisza (1798-1856), castelul a fost mo\u0219tenit de fiul s\u0103u, viitorul prim-ministru K\u00e1lm\u00e1n Tisza (1830-1902). Terasa exterioar\u0103 a aripii de est a fost finalizat\u0103 \u00een 1860, dup\u0103 care s-a \u00eenchis poarta sudic\u0103 pentru tr\u0103suri, \u00een locul c\u0103reia a fost amenajat biroul primului-ministru. Decora\u021biunea din stuc de ipsos a tavanului saloanelor a fost proiectat\u0103 de pictorul B\u00e9la P\u00e1llik. Tot pe vremea lui K\u00e1lm\u00e1n Tisza, \u00eentre 1866 \u0219i 1892, au fost construite \u0219i b\u0103ile de la parter.<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu anul 1902, prim-ministrul Istv\u00e1n Tisza a ordonat c\u00e2teva moderniz\u0103ri la cl\u0103dire. Au fost introduse alimentarea cu energie electric\u0103, linia telefonic\u0103 \u0219i alimentarea cu ap\u0103 cald\u0103 \u0219i rece. Biroul noului prim-ministru a fost mutat \u00een cea mai mare camer\u0103 boltit\u0103 din aripa nord-sud. Sistemul de \u00eenc\u0103lzire cu aer a fost dezvoltat \u0219i el la \u00eenceputul secolului XX-lea. Lajos Tisza K\u00e1lm\u00e1n, ultimul membru al familiei care a de\u021binut proprietatea din Geszt, a evadat \u00een octombrie 1944 la apropierea trupelor sovietice, iar dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, a fost nevoit s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara.<\/p>\n

Luni de zile, castelul a fost locuit de solda\u021bii armatei sovietice. Din 1946 p\u00e2n\u0103 \u00een 1948, cl\u0103direa a servit drept loc de recrea\u021bie pentru studen\u021bii Universit\u0103\u021bii din Debrecen, apoi din 1954 ca centru cultural \u0219i bibliotec\u0103 local\u0103, iar din 1957 ca \u0219coal\u0103. \u00cen Salonul Mare a fost ridicat\u0103 o scen\u0103, fiind adecvat\u0103 pentru desf\u0103\u0219urarea unor programe culturale \u0219i chiar a unor spectacole de teatru.<\/p>\n

Renovarea complet\u0103 a castelului a \u00eenceput \u00een 2021. Scopul nostru a fost s\u0103 realiz\u0103m o expozi\u021bie complex\u0103, informativ\u0103 \u0219i impresionant\u0103 pentru publicul larg, \u00een care vizitatorii no\u0219tri s\u0103 poat\u0103 afla c\u00e2t mai multe despre membrii familiei istorice Tisza.<\/p>\n<\/div>\n<\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

Gr\u0103dina \u0219i parcul castelului<\/h2><\/div><\/div>
\n
\n\t

Unele p\u0103r\u021bi ale parcului au fost realizate din p\u0103durea local\u0103, fiind p\u0103stra\u021bi cei mai frumo\u0219i stejari, ar\u021bari \u0219i frasini. Ulterior, c\u0103l\u0103torii vechi au pomenit cu entuziasm despre parcul din Geszt, despre paturile de flori colorate, despre grupurile de sicomori, stejari, palmieri, despre tufele \u00eenflorite \u0219i trandafirii c\u0103\u021b\u0103r\u0103tori. Aleile largi, arcuite \u0219i meandrice apar \u0219i pe vechile h\u0103r\u021bi cadastrale ale propriet\u0103\u021bii, iar fotografiile \u0219i c\u0103r\u021bile po\u0219tale din epocile mai t\u00e2rzii m\u0103rturisesc \u0219i ele despre frumuse\u021bea parcului de 19 hectare.<\/p>\n

Vizavi de terasa estic\u0103 construit\u0103 pentru Ilona Degenfeld, so\u021bia lui K\u00e1lm\u00e1n Tisza, se afla un uria\u0219 pat de flori oval, u\u0219or \u00een\u0103l\u021bat, separat de gazonul verde printr-un gard viu t\u0103iat, similar cu tot restul gr\u0103dinii. Pe balustradele terasei, au \u00eenflorit plante yucca solide \u00een ghivece mari de piatr\u0103. Plantele au fost \u00eengrijite de un gr\u0103dinar competent \u0219i mai mul\u021bi \u201egr\u0103dinari \u00eenv\u0103\u021b\u0103cei\u201d care, din respect pentru tradi\u021bie \u0219i de dragul copiilor vizitatorilor, au purtat apa de stropire cu carul tras de m\u0103gar pentru a iriga paturile, chiar \u0219i dup\u0103 construirea conductelor de ap\u0103. Natur\u0103 eclectic\u0103 de odinioar\u0103 a gr\u0103dinii s-a datorat \u0219i faptului c\u0103 aspectul acesteia a fost format de mai multe genera\u021bii succesive.<\/p>\n

Pe suprafa\u021ba parcului s-au \u00eentins petice dese de p\u0103dure, r\u00e2nduri de copaci \u2013 ulmi b\u0103tr\u00e2ni \u0219i nuci negri \u2013 \u0219i r\u00e2nduri de arbu\u0219ti. Micul lac este consemnat \u0219i de J\u00e1nos Arany, dar au fost amenajate \u0219i terenuri de tenis \u2013 unul dintre cele mai vechi terenuri din \u021bar\u0103 \u2013, alei de crichet \u0219i popice, un teren pentru jocuri cu mingea \u0219i alte poieni adecvate pentru sport. Gr\u0103dina ad\u0103poste\u0219te \u0219i casa memorial\u0103 a celui mai mare poet din a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, J\u00e1nos Arany, care a predat poetic\u0103 lui Domokos Tisza timp de jum\u0103tate de an \u00een 1851 \u0219i apoi \u00een vacan\u021ba de var\u0103 din 1852. Originala cas\u0103 cu gr\u0103din\u0103 a fost marcat\u0103 cu plac\u0103 memorial\u0103 pentru prima dat\u0103 de Istv\u00e1n Tisza. C\u0103su\u021ba cu acoperi\u0219 de paie care a servit drept c\u0103min lui J\u00e1nos Arany a fost demolat\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00een timpul ocupa\u021biei sovietice a satului, fiind folosit\u0103 pentru nivelarea drumurilor noroioase. Reconstruc\u021bia acesteia a fost realizat\u0103 \u00een 1971 prin colaborarea Academiei Maghiare de \u0218tiin\u021be \u0219i a Muzeului Literar Pet\u0151fi. O parte semnificativ\u0103 din copacii parcului au fost t\u0103ia\u021bi, ar\u0219i sau folosi\u021bi pentru construc\u021bie \u00een anii 1944-45.<\/p>\n

Una dintre principalele arii de renovare din 2021 a fost gr\u0103dina castelului \u0219i parcul castelului, unde am transformat parcul \u00eentr-un spa\u021biu demn de castel prin plantarea de plante, re\u00eennoirea promenadelor \u0219i prin iluminat public.<\/p>\n<\/div>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La sosirea celui care a dob\u00e2ndit proprietatea, L\u00e1szl\u00f3 I. Tisza (? – 1771), acesta s-a mutat…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":1215,"menu_order":2,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"fullwidth.php","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"class_list":["post-1217","page","type-page","status-publish","hentry"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/tiszakastely.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1217","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/tiszakastely.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/tiszakastely.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tiszakastely.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tiszakastely.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1217"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/tiszakastely.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1217\/revisions"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/tiszakastely.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/1215"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/tiszakastely.hu\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1217"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}