Cripta Tisza

Distanța de la castel la criptă poate fi parcursă pe jos în câteva minute. Se știe despre László I. Tisza, cel care a redobândit moșia, că în primii ani în Geszt nu și-a propus să-și construiască o reședință spectaculoasă. Poate că a simțit că se apropie sfârșitul timpuriu al vieții sale, pentru că pe lângă asigurarea stabilității financiare viitoare a familiei sale și sprijinirea preocupărilor bisericii sale, una dintre primele sale cheltuieli majore a fost construcția criptei familiale în care a ajuns să fie îngropat curând. Potrivit cronicii Fekete Geszti Krónika, clădirea a fost ridicată între anii 1764-1769, în noul cimitir.

Construcția în forma sa cunoscută în prezent, care poate fi vizitată, a fost ridicată în 1902. După această dată, rămășițele pământești ale membrilor familiei decedați în locuri îndepărtate au fost aduse și ele la cripta din Geszt. În prezent, treizeci și trei de persoane se odihnesc în criptă, inclusiv mai marii istoriei Ungariei: Prim-ministrul Kálmán Tisza, contele Lajos III. Tisza de Szeged și prim-ministrul conte István IV. Tisza. Într-un mediu solemn care reflectă și importanța familiei, sunt amplasate și sicriele doamnelor din familia Tisza, printre care contesele Katalin Teleki, Júlia Teleki și Ilona Degenfeld-Schomburg, precum și Otília Holles, Jolán Sándor, soția lui István Tisza jr., contesa Erzsébet Keglevich, Vilhelmina Tisza (soția baronului Pál Lusenszky).

Printre copiii Tiszák, regăsim destul de multe speranțe promițătoare care s-au stins prematur, talente remarcabile precum poetul Domokos sau József Tisza din secolul al XX-lea. Datorită mortalității ridicate a copiilor în trecut, doar dintre copiii lui László Tisza și Katalin Teleki au fost înmormântați aici József, Károly, Ferenc și Emilia, precum și copiii mici ai lui Lajos Tisza și Júlia Teleki, Lajos, László și Béla, într-un sicriu comun din 1877. Prim-ministrul István Tisza a scris următoarele rânduri în Biblia familiei la moartea Juliskăi Tisza: „În 13 septembrie 1889 s-a născut fetița noastră, botezată cu numele Juliánna Paulina, pe care Bunul Dumnezeu a luat-o la El la 1 ianuarie 1894”. Potrivit testamentului său, aici a fost înmormântat și Kálmán Tisza Lajos, care a murit în Argentina în 1974.